Pomul sădit lângă Izvor.

Iubesc natura. Ea îmi vorbește despre Dumnezeu, ea ma învață despre El. Zilele astea în timp ce răsfoiam internetul am dat peste un semn de carte cu „Sfaturile unui copac”, citindu-le am rămas oarecum îngândurată oarecum nemulțumită de unele sfaturi oferite în lista de către autor, în acel moment mi-am adus aminte de un pasaj din Biblie, Psalmul 1.
Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor răi,
nu se oprește pe calea celor păcătoşi
şi nu se aşază pe scaunul celor batjocoritori!
Ci îşi găseşte plăcerea în Legea Domnului
şi zi şi noapte cugetă la Legea Lui.
El este ca un pom sădit lângă nişte izvoare de apă,
care-şi dă rodul la vremea lui
şi ale cărui frunze nu se veştejesc.
El prosperă în tot ceea ce face!
Cei răi însă nu sunt aşa,
ci ei se aseamănă cu pleava spulberată de vânt.
De aceea cei răi nu pot sta în picioare la judecată
şi nici cei păcătoşi în adunarea celor drepţi.
Căci Domnul cunoaşte calea celor drepţi;
calea celor răi însă duce la pieire.
Mi-am zis ca putem învăța lucruri mult mai profunde de la un copac. Mi-am dorit sa fac eu un semn de carte care sa completeze ceea ce autorul a scris.
Sunt sigura ca puteți scoate mult mai mult din acest pasaj plin de adâncime din Biblie, însă eu am inclus doar unele adevăruri în lista mea.  Tree

Lasă un comentariu